Hrănește-te cu roadele pământului tău – curate, simple, naturale și bune, pune-le pe masă celor care te vizitează, inovează cu respect pentru tradiții și locuri, ia-ți timp să săvurezi și să trăiești. Acestea par să fie principiile italienilor care au inventat conceptul de Slow Food. Și tocmai din Cuneo, Piemonte, unde s-a născut mișcarea Slow Food, vreau să vă împărtășesc următoarea experiență culinară.
Am avut ocazia, într-una din vizitele noastre în orașul Cuneo, să luăm prânzul în acest local numit Osteria Senza Fretta, adică “Fără grabă”. Ce mi s-a părut inedit și demn de apreciat este că oamenii promovează și folosesc în preparatele pe care le propun și servesc în acest restaurant produse de la kilometrul zero, cu alte cuvinte produse locale din imediata apropiere.
Producătorii locali sunt prezentați cu produsele pe care le furnizează, preponderent biologice, inclusiv în meniu (vezi foto). Sunt mici ferme, societăți agricole și cooperative protejate din localitățile învecinate, care le furnizează fructe și legume, ouă, făină de diferite tipuri, brânzeturi și mezeluri, ulei, miere și dulcețuri, condimente șamd.
Localul a aderat inclusiv la această rețea numită Alianța Slow Food a Bucătarilor, ai cărei membri colaborează cu producătorii autohtoni, gătesc și valorifică produsele puse la dispoziție de aceștia. Bucătarii se angajează să îți pună în farfurie nu doar preparate fabuloase, hrană curată, simplă și naturală, ci preparate pregătite cu respect pentru cei care le furnizează materia primă, plătită la un preț corect!
„Un restaurant sustenabil, pentru că ținem aproape de cei care iubesc pământul și ne aprovizionează cu roadele sale și, la fel ca noi, visează să poată schimba lumea cu o farfurie de paste”, se prezintă reprezentanții localului cunez. E adevărat, nu orice paste, ci unele hand-made și pregătite după rețetele bunicilor, mamelor și chiar străbunicelor, cu un gram de inovație, poate o făină ”pretențioasă”, din grâne antice redescoperite, sau cu un plating modern!
Keep it simple!
Ce mi-a mai plăcut și îmi place în general în restaurantele italiene este meniul, care nu are zeci de pagini, nu este vreo carte stufoasă… Ai de ales între câteva apertive, câteva feluri principale și secundare de mâncare, deserturi poate de numărat pe degetele de la o mână, dar toate cu ingrediente bune, de calitate, proaspete. Desigur, nu este o garanție, dar să spunem că ai mai multe șanse să mănânci ceva proaspăt și gătit bine atunci când comanzi dintr-un astfel de meniu. Cei din bucătărie nu trebuie să “sape” după ingrediente ”pierdute” prin lăzile frigorifice, pentru un preparat cerut din când în când.
Un mare DA pentru mămăliga cu castane!
Și știu că așteptați și partea asta – să vă spunem și ce am mâncat la Osteria Senza Fretta. Am început cu o mămăliguță specială, cu făină de porumb și castane, gratinată cu slănină artizanală, cu brânză cremoasă topită și varză neagră crocantă – „Polentina di mais di Langa e castagne, gratinata al lardo artigianale, con Fonduta di Toma Famù e cavolo nero croccante”.Un deliciu. Înainte de asta ne-am alinat puțin foamea cu pâinea lor gustoasă, făcută din diferite tipuri de făină, și ulei de măsline. Am încercat apoi carnea fragedă de vită piemonteză și am încheiat cu un risotto: un orez cu dovleac, rozmarin proaspăt și costiță afumată crocantă. Categoric, mămăliga cu mălai piemontez din Langhe și castane a fost piesa de rezistență!
Am sărit peste desert de data aceasta, deși propunerile erau provocatoare… De fapt, am servit dulcele într-un pahar de vin. Mi-a fost greu să aleg între Passito și Moscato d’Asti, dar cel de-al doilea a ”câștigat” în cele din urmă și a fost o alegere inspirată.
Îndemnul meu final? Oriunde ai fi, alege Slow Food, alege local, simplu și autentic!
