O premieră mondială, bucătăria italiană a intrat în patrimoniul cultural imaterial al umanității! De la pizza napoletană la Pasta Carbonara din Roma, de la Vitello Tonnato și Brasato al Barolo din Piemonte la Risotto alla Milanese, de la Arancini din Sicilia la Fegato alla Veneziana, bucătăria italiană în ansamblul său a intrat în patrimoniul UNESCO. Este pentru prima dată când bucătăria unei țări primește o astfel de recunoaștere, și nu un produs, un fel de mâncare sau o practică.
A fost înscrisă oficial pe lista UNESCO odată cu decizia luată în 10 decembrie 2025 de comitetul organizației ONU, întrunit la New Delhi.
Italia mai are pe lista UNESCO, printre altele, dieta mediteraneană – cu precizarea că este o consacrare transnațională, practica tradițională de preparare a pizzei napoletane – L’Arte del Pizzaiuolo Napoletano, tehnica veche după care se cultivă vița-de-vie pitică – alberello pe Insula Pantelleria și practicile tradiționale de vânătoare cu câini și extragere a trufelor albe – Tuber magnatum Pico, din Piemonte.
Dosarul de candidatură a fost depus în 2023 – lansarea candidaturii a avut loc la bordul velierului „Amerigo Vespucci”, în accepțiunea multora cea mai frumoasă navă din lume – și promovează „Bucătăria italiană: între sustenabilitate și diversitate bioculturală”.
Ideea s-a născut însă și mai devreme, iar pentru susținerea și dezvoltarea ei s-au coalizat de la Ministerul Culturii și MASAF, adică Ministerul Agriculturii, al Suveranității Alimentare și al Pădurilor din Italia, la Academia Italiană de Bucătărie, Fundația Casa Artusi, mare promotoare a patrimoniului gastronomic deținut de bucătăria italiană de casă, celebra revista „La Cucina Italiana”, care datează de la 1929 (!), Asociația Slow Food și Federația Bucătarilor Italieni, alături de administrații locale și alte organizații care promovează enogastronomia italiană.
Candidatura sa a fost despre un patrimoniu viu care unește, capabil să traverseze generații și teritorii și mai ales să ofere lumii un ritual cotidian care generează convivialitate, fericire și speranță. A fost prezentată ca un model de incluziune și sustenabilitate, care nu doar unește comunități diverse și reflectă bogăția culturală a regiunilor, ci pune accent pe protejarea biodiversității, pe alegerea conștientă a ingredientelor, pe sezonalitate și teritoriu, pe combaterea risipei alimentare, reducerea consumului de resurse și a deșeurilor.
„Bucătăria italiană este povestea noastră a tuturor, a unui popor care și-a păstrat cunoștințele și le-a transformat în excelență, generație după generație. Este o celebrare a familiilor care transmit arome străvechi, a fermierilor care au grijă de pământ, a producătorilor care lucrează cu pasiune, a restauratorilor care duc în lume valoarea autentică a Italiei. Această recunoaștere este un motiv de mândrie, dar și de conștientizare a valorii de care se vor bucura în plus produsele noastre, regiunile noastre și lanțurile noastre de aprovizionare.
Va fi, de asemenea, un instrument suplimentar pentru a-i contracara pe cei care încearcă să profite de valoarea pe care întreaga lume o recunoaște în „Made in Italy” și va reprezenta noi oportunități de a crea locuri de muncă și bogăție în regiuni și de a continua pe urmele acestei tradiții pe care UNESCO a recunoscut-o ca patrimoniu al umanității”, a comentat ministrul Agriculturii, Francesco Lollobrigida, după marele anunț.
În 2024, bucătăria italiană a atins o valoare totală de 251 de miliarde de euro, cu o creștere de 4,5% față de anul precedent, arată oficialii italieni. Reprezintă 19% din piața globală a restaurantelor full-service, cu o importanță deosebită în Statele Unite și China, care împreună reprezintă peste 65% din consumul global de bucătărie italiană. Ca impact al includerii sale în patrimoniul UNESCO, autoritățile estimează o creștere semnificativă a turismului în Peninsulă în următorii ani: aproximativ 18 milioane de prezențe turistice suplimentare în decurs de doi ani.
Bucătăria italiană are și un imn propriu: „Vai Italia”, scrisă de Mogol, adică Giulio Rapetti, și cântată de Al Bano alături de copiii din Micul Cor din Caivano și Micul Cor Antoniano, Piccolo Coro dell’Antoniano fiind corul celebrului festival muzical pentru copii Zecchino d’Oro, care se organizează în Italia începând din 1959 și a fost vreme de decenii un adevărat fenomen.
Sursă foto: MASAF