Mozambic se află în top cinci cele mai sărace țări din lume, a fost devastată de un război civil sângeros care s-a încheiat abia în 1995 și este supus periodic inundațiilor și uraganelor distructive. Altfel spus, cu siguranță nu este locul în care cineva s-ar gândi să meargă să se relaxeze. Deci, cum ajungi să-ți petreci vacanțele în Mozambic? Eu am ajuns acolo pentru că cunosc o misionară din Brazilia care a fost trimisă în orașul Maxixe, Provincia Inhambane, să deschidă o grădiniță la periferia orașului, și, de acolo, la Calanga, Provincia Maputo, pentru a reînvia o misiune și un liceu abandonat din 1974. Pentru că, așa cum spune ea, „există întotdeauna un loc în care oamenii sunt mai săraci decât de unde vii tu și unde poți ajuta mai mult”.
În realitate, contrar a ceea ce v-ați putea imagina, Mozambicul are un potențial turistic enorm și da, poate că este chiar locul potrivit unde să vii să te relaxezi, pe plaje albe și nesfârșite, mărginite de palmieri, sorbind din laptele proaspăt de cocos și admirând balenele care suflă apa la orizont. Bineînțeles că trebuie să ai o doză minimă de adaptabilitate și… un vehicul de teren 4×4 bun! În tot Mozambicul, de fapt, există un singur drum asfaltat, care parcurge țara de la sud la nord, iar imediat ce îl părăsești te trezești pe piste nisipoase, care sunt impracticabile cu o mașină normală.
Am vizitat partea de sud a țării mai mult, de la Maputo până la Maxixe. Nordul țării nu este deloc recomandat turiștilor pentru că acolo sunt grupuri armate pe care statul nu le poate controla.
În sudul țării însă, călătoriile sunt sigure. Principalele atracții sunt de-a lungul coastei, presărată cu plaje frumoase, pustii, unde veți găsi în principal stațiuni cu bungalouri și case independente de închiriat și unde va trebui să veniți cu tot ceea ce aveți nevoie pentru a supraviețui.
Dacă vă doriți magazine, restaurante, viață de noapte, alți turiști sau diverse activități distractive, aceasta NU este călătoria potrivită pentru voi. Exceptând Tofo, despre care voi vorbi mai jos, nu am fost niciodată pe o plajă pe care să fie și alți oameni, poate și din cauza sezonului de iarnă.
Fiind mereu găzduită de călugărițe, nu sunt în măsură să dau sfaturi speciale cu privire la cazare. Pot, în schimb, să vă vorbesc despre locurile pe care le-am vizitat în Mozambic.
Macaneta și Plaja Calanga
În Macaneta, râul mare și calm Incomati se unește cu Oceanul Indian. Plaja Calanga este înconjurată de dune mari de nisip alb.
Chidenguele
Chidenguele – cu un lac mare de o parte și oceanul de cealaltă parte este locul perfect pentru o oprire în drum spre nord.
Praia Tofo
Plaja Tofo e unul din locurile de neratat în Mozambic! Este practic singura locație oarecum turistică pe care am vizitat-o, cu localuri, restaurante și hoteluri lângă plajă, precum și o piață artizanală.
Din Tofo se pot organiza excursii pentru a face snorkeling, scufundări, ”whale watching” – adică poți urmări balenele în habitatul lor natural – și, mai presus de toate, excursii tip „ocean safari”, în care ai ocazia nu doar să observi, ci și să înoți alături de delfini, rechini-balene, pisici de mare etc. Din păcate, nu am putut face snorkeling de-a lungul recifului de corali pentru că marea era agitată și nu am fi putut să vedem nimic, dar am reușit în schimb să vedem o balenă cu puiul ei și să înotăm alături de un grup de delfini și un rechin-balenă. Emoția pe care o simți este de nedescris și merită doar pentru asta călătoria!
Aici ne-am bazat pe www.diversityscuba.com.
Linga Linga
Linga Linga este o fâșie de pământ care separă un golf adânc și liniștit de ocean. „Linga” înseamnă „limbă” în dialectul local. Se poate ajunge aici traversând plantațiile de cocotieri, unde cu siguranță vei găsi pe cineva dispus să se cațere într-un cocotier și să deschidă pentru tine pe loc o nucă de cocos proaspătă, sculptându-i coaja pentru a face un soi de lingură.
După o plimbare lungă și o baie plăcută în golf, la întoarcere, le-am cerut unor pescari să ne ducă și pe noi cu barca lor, o barcă tipică cu vele, triunghiulară, care plutea încet la câțiva metri de țărm: pe tot parcursul călătoriei am fost însoțiți, într-o tăcere absolută, de un delfin solitar. Minunat!
Pomene
Pomene este un loc extraordinar de îndepărtat, atât de îndepărtat încât nici nu am vrut să îi scriu numele, ca să nu-l dezvălui prea multor oameni! Până în 1974 a fost o stațiune turistică de lux, cu un hotel mare format din mai multe clădiri, din care au rămas azi doar ruinele, distribuite pe un promontoriu stâncos. Pe o parte a promontoriului se află un golf cu o plajă imensă, albă, cu apă liniştită, iar pe cealaltă o mică plajă, un fel de piscină înconjurată de stânci, de care se izbesc valurile oceanului care trec printr-un arc stâncos și creează vârtejuri de apă. Din vârful promontoriului am asistat la trecerea unui grup de balene care se îndrepta spre canoele pescarilor, în golful mare.
Insula Bazaruto
Eu nu am ajuns acolo pentru că excursiile pe insulă au fost suspendate din cauza mării agitate și a vântului puternic. Menționez oricum Insula Bazaruto pentru că, din spusele tuturor, este cel mai bun loc pentru a face snorkeling în zona recifului de corali.
Maputo
Vizitarea capitalei Maputo nu vă va lua mai mult de o zi. Nu ratați ce a supraviețuit din arhitectura colonială: gara, casa de fier – atribuită unui proiect al lui Gustave Eiffel, ar fi trebuit să fie casa guvernatorului, dar folosirea fierului, într-o țară cu o climă tropicală, nu s-a dovedit a fi o idee bună – și colorata piață centrală.
O oprire obligatorie pentru cumpărături, în Maputo, este Piața de artizanat situată în Parque dos Continuadores. Acolo găsești obiecte de artizanat adunate din toată țara – produse lucrate în lemn, tehnica Batik, răchită, țesături etc. Chiar dacă nu vrei să cumperi nimic, este un loc bun unde poți să mănânci ceva la un chioșc și să te relaxezi departe de trafic.
Dacă sunteți în căutarea unei „capulane” – capulana e acea țesătură de tip sarong sau pareo, foarte colorată, pe care femeile din Mozambic și-o leagă magic în talie, vă recomand să mergeți la un magazin specializat. Veți economisi astfel bani și veți găsi o mulțime de astfel de produse din care să alegeți.
Parcul Național Kruger
Din Maputo sau Marracuene se pot organiza excursii de o zi sau mai multe în Parcul Național Kruger, în Africa de Sud. Eu bătusem deja în lung și în lat acest parc, într-o altă călătorie pe care am făcut-o, așa că am preferat să văd alte locuri, dar cu siguranță este o experiență care merită să o trăiești dacă nu ai fost niciodată într-un safari. Un grup de tineri pe care i-am întâlnit au reușit să vadă multe animale – pe toți ”cei mari cinci” într-o singură zi (n.r. – „Africa’s Big Five”, lista must-see a animalelor pe care ai ocazia să le vezi într-un safari african, care cuprinde leul, leopardul, elefantul, rinocerul și bivolul sau bufalul african).
Piețele „informale”
În toate satele și orașele, veți găsi piețe improvizate pe marginea drumurilor. Ele reprezintă una din principalele modalități de a sprijini familiile foarte sărace din Mozambic care încearcă să câștige niște bănuți – „metical” e moneda lor locală sau, la plural, „maticais”, comercializând ceea ce au în surplus prin micile lor grădini de familie. Aici veți găsi cele mai bune fructe din țară: banane dinacelea mici și gustoase, papaya, nuci de cocos, citrice, pe timp de vară mango si ananas, dar și arahide prăjite sau caju.
Calanga
Deși nu este o localitate turistică, nu pot să nu vorbesc despre Calanga. Este principalul motiv pentru care am venit în Mozambic.
Calanga este un loc situat nu departe de Maputo, de capitală, dar aici distanțele sunt relative, pentru că lipsesc șoselele. Așa că, dacă Google Maps îți spune că durează două ore să ajungi din Maputo aici, să nu-l crezi! Ai nevoie de cel puțin patru sau poate mai mult.
Când am ajuns noi, în august, Calanga era încă semi-izolată de restul țării din cauza unei inundații care a avut loc în februarie și nu se putea ajunge decât de-a lungul unei porțiuni de drum pe vârful unui terasament îngust. Aici, guvernul nu repară drumurile și nu aduce curent pentru că „oamenii sunt săraci” (!!!).
Populația trăiește împrăștiată în mici comunități de bordeie, pe un teritoriu destul de mare, între drumul național și ocean. Școala comunitară, redeschisă de călugărițele congregației braziliene din Sagrada Familia după mai bine de patruzeci de ani de abandon, este singura școală gimnazială și totodată liceu din zonă și copiii merg ore întregi ca să ajungă la ea. Din acest motiv, după ce s-au reconstruit aici biserica, școala, s-au făcut niște case pentru profesori, după deschiderea sălii de sport și a brutăriei, următorul obiectiv este construirea unui cămin pentru copii, care să le permită și celor care locuiesc mai departe să frecventeze instituția de învățământ.
Dacă veți hotărî să vizitați Calanga, veți afla cum trăiesc cu adevărat oamenii locului, veți experimenta și dificultățile, dar veți avea și ocazia să descoperiți frumusețea acestei comunități care vă va întâmpina cu cântece, dansuri și multe zâmbete.
„Chiar și din mijlocul acestor dărâmături s-au născut flori sălbatice” – sunt spusele unui mare scriitor de origine portugheză pe care l-a dat Mozambicul, Mia Couto, care se potrivește aici, după toate cele povestite.
Nu există prea multe informații turistice despre Mozambic, așa că vă las, pentru inspirație și documentare, câteva dintre site-urile și grupurile de socializare pe care le-am folosit eu pentru a-mi organiza călătoria:
Grupul „Mozambique For All” – www.facebook.com/groups/472299542904487
Tur gratuit Maputo – www.MaputoFreeWalkingTour.com
Centrul pentru delfini Ponta do Ouro – https://thedolphincentre.com/
Pentru activitățile Misiunii din Calanga și Maxixe – www.gremaonlus.org/home-page
Cărți
„Niketche: Uma História de Poligamia”, de Paulina Chiziane (n.r. – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din Mozambic, autoare de nuvele și romane în limba portugheză, prima femeie din Africa premiată cu Premiul Camões, cel mai prestigios premiu al lumii literare lusofone.
„A Confissão da Leoa” / „Confesiunile leoaicei”, de Mia Couto (n.r. – António Emílio Leite Couto, poet, eseist și romancier din Mozambic, printre cei mai cunoscuţi autori de limbă portugheză, distins cu numeroase premii literare, inclusiv Premiul Camões, Neustadt International Prize for Literature și Premiul Uniunii Latine)
„Mozambico. Un nuovo antico paese”, de Stefano Pesarelli, Gianni Bauce și Francesca Guazzo – Ghid de călătorie, Polaris
