Universitatea Politehnica Timișoara a deschis simbolic, la finalul săptămânii trecute, porțile Casei Mühle, pentru ca timișorenii să o poată vedea și mai ales să poată afla în ce manieră va fi ea restaurată, pusă în valoare și reintegrată în viața orașului. Sau cel puțin ce se dorește, pentru că proiectul nu are încă o finanțare asigurată în această etapă. Noii proprietari intenționează să o transforme într-un hub cultural-educațional, să cinstească astfel memoria familiei de florari și grădinari de care se leagă identitatea Timișoarei de oraș al parcurilor și al florilor, de oraș al rozelor, și chiar să reconstituie colecția de trandafiri Mühle.
Vila care a aparținut florarului Wilhelm Mühle din Timișoara a fost salvată practic de la distrugere la presiunea comunității locale, după o istorie recentă zbuciumată, marcată de intervenții agresive și acțiuni în instanță, și cu implicarea Universității Politehnica, care a cumpărat-o de la foștii proprietari contra sumei de 2,3 milioane de euro.
„O datorie”, spune rectorul UPT, Florin Drăgan, pentru că Mühle a fost implicat în ceea ce înseamnă începuturile UPT – o parte din campusul universității se află pe terenul donat de familia Mühle, dar și pentru că acest edificiu reprezintă un simbol pentru comunitate.
„A fost mai ușor să o facem noi. Cu politicul e mai greu, pentru că acolo sunt tot felul de bătălii… Cu Politehnica, toată lumea e prietenă. Planul este să dăm jos gardul, să facem aici chiar o mică piațetă, să gândim evenimente (…), vor fi multe ateliere pentru studenți, pentru elevi, vrem să facem și o zonă muzeală, cu ceea ce înseamnă familia Mühle… Eu știu casa din anii 90, de când eram student, și ceea ce am făcut este un lucru de normalitate, din punctul meu de vedere”, a explicat rectorul UPT în ziua deschiderii.
Reprezentanții Politehnicii mizează pe implicarea tuturor celor patru universități publice din oraș în acest proiect și pe sprijinul Primăriei Timișoara și al Consiliului Județean Timiș. Iar la nivel declarativ, atât oficialii municipalității, cât și cei ai CJ susțin că vor susține acest demers și că au pârghiile necesare pentru asta.
„Mă bucur că Universitatea Politehnica s-a implicat, a cumpărat această vilă și a dezvoltat o viziune, o viziune care include toate cele patru universități și care o să ne lege din nou de povestea lui Wilhelm Mühle, de iubirea lui pentru trandafiri, pentru biodiversitatea orașului și, prin aceasta și prin toate activitățile Universității Politehnica, această casă o să ne dea înapoi o piesă de identitate. Primăria Timișoara va fi alături în acest mare proiect pentru oraș. Această vilă este doar o ancoră, povestim și despre proiectul unei grădini botanice. Cu siguranță trandafirii lui Wilhelm Mühle vor crește mai departe”, a declarat, la fața locului, primarul Dominic Fritz.
Totodată, rectorul UPT a anunțat că proiectul de restaurare și punere în valoare a Casei Mühle începe să aibă susținere inclusiv din partea mediului privat.
„Atragem bani privați și asta e important. Politehnica nu poate, din bugetul pe care îl are, să se ocupe de asta. Noi am achiziționat casa, a fost o sumă importantă și am zis să facem ceva să atragem fonduri, pentru că e ceva deosebit – au venit oameni din București sau din alte părți, vin aici, înțeleg istoricul, se știe de florarul Mühle la Viena, se știe la Istanbul, e ceva care depășește orașul și e un simbol pentru oraș (…) Cei din mediul privat au început să vină către noi, avem sponsorizări, gândim proiectul și pe zone, de care să se ocupe o companie sau o bancă. Deja avem o bancă care ne oferă o sumă importantă”, a adăugat Florin Drăgan.
Arhitectul Bogdan Demetrescu, cel care coordonează proiectul de restaurare, a anunțat să se dorește finalizarea proiectului până la finalul acestui an, urmând ca între timp să fie identificate sursele de finanțare și posibilitățile de parteneriat pentru execuția lucrărilor.
„Intervenția a fost foarte agresivă, nu mai avem finisaj istoric, iar proporțiile au fost modificate. Vom studia inclusiv arhivele de la Budapesta. Dar casa sigur va fi finalizată mult mai repede decât grădina, pentru că procesul de recuperare a grădinii va fi unul mult mai lent. Intenția noastră este să lucrăm cu toate soiurile familiei Mühle, să le reidentificăm, să le aducem, și aici mizăm pe specialiștii celorlalte universități. Acesta e motivul prin care am decis, împreună cu domnul rector, să deschidem casa încă dinainte de a începe lucrările și am vrea să o facem și în diferite etape ale șantierului. Considerăm că tipul acesta de restaurare nu trebuie să aștepte doar o inaugurare festivă și merită lumea să înțeleagă că e un proces participativ. Obiectivul e atât de valoros la nivel de comunitate încât lumea trebuie să știe ce se întâmplă, să contribuie cu idei și mai ales cu povești. Pe lângă o restaurare a unui material fizic, a unei case, a unei grădini, cred că e vorba și de o restaurare a unor povești, o recuperare a unor identități”, a concluzionat Demetrescu.
Casa Mühle, situată pe Bulevardul Mihai Viteazu nr. 3 din Timișoara, reprezintă un reper al istoriei orașului. Vila a aparținut celebrei familii care a modelat identitatea peisagistică a urbei încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Terenul a fost achiziționat în 1878 de Wilhelm Mühle, apoi proprietatea a fost administrată de fiul acestuia, arhitectul peisagist Árpád Mühle, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea grădinilor și parcurilor timișorene. Iar soiurile de trandafiri create la Timișoara erau vândute la casele regale din Viena și Budapesta. La vremea respectivă, casa era înconjurată de una dintre cele mai frumoase grădini de flori din oraș.
