Tradițiile legate de prepararea iaurtului în România, Bulgaria și Turcia, baclavaua din Azerbaidjan și Turcia, bucătăria chineză și arta japoneză a caligrafiei, numită Shodō, sau Olimpiada de la Nevesinje, din Bosnia și Herțegovina, un festival sportiv tradițional cu o istorie care începe în 1875 – sunt doar câteva dintre candidaturile care vor fi analizate de UNESCO la sfârșitul acestui an.
Comitetul interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial se va reuni în perioada 30 noiembrie – 5 decembrie 2026, la Xiamen, în China. Cu această ocazie, comitetul va analiza 64 de candidaturi, depuse de 82 de țări din întreaga lume. Printre acestea se află 18 candidaturi multinaționale, adică depuse în comun de mai multe state, inclusiv solicitări de extindere a unor înscrieri existente în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO, de două ori mai multe decât anul trecut. Sunt țări care au decis să se coalizeze pentru protejarea patrimoniului viu dincolo de granițe.
Ca noutate, România, Bulgaria și Turcia propun înscrierea în patrimoniul cultural imaterial al umanității UNESCO a tehnicilor tradiționale de preparare a iaurtului și a practicilor sociale asociate acestuia. În România, dosarul include tradiții de preparare a unor produse lactate fermentate cunoscute sub diferite denumiri locale sau regionale: acriș, chișleac sau chișleag, lapte acru, lapte covăsit, lapte bătut, lapte prins sau învechit.
Printre experții care au lucrat la dosar se numără prof. Otilia Hedeșan și cercetătoarea Diana Mihuț, de la Universitatea de Vest din Timișoara, alături de specialiști de la Academia Română și alte instituții culturale. Dosarul complet poate fi consultat aici.
Serbia propune înscrierea la UNESCO a tehnicilor tradiționale de țesere a covoarelor kilim din Pirot, renumite pentru ornamentele geometrice și culorile intense. Sunt covoare realizate manual, în general de către femei, prin țesere plată, la războiul vertical. Iar Ungaria candidează cu tradiția olăritului, un meșteșug păstrat în mai multe centre regionale, fiecare cu propriile forme, ornamente și tehnici, de la ceramica neagră din Nádudvar la vasele decorative din Mezőtúr. Dincolo de obiectele realizate de artizani, ambele candidaturi urmăresc recunoașterea cunoștințelor și tehnicilor transmise din generație în generație.
Comitetul va examina 59 de candidaturi pentru Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, inclusiv cinci solicitări de extindere a unor elemente deja înscrise, pentru a include țări suplimentare sau alte comunități din aceeași țară, patru candidaturi pentru Lista patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare urgentă și o solicitare de transferare a unui element deja înscris de pe această listă, ca dovadă a rezultatelor pozitive obținute prin măsurile de protejare.
Una dintre solicitările de extindere vizează transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor de animale. Practica a fost înscrisă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO în 2019, printr-un dosar comun al Austriei, Greciei și Italiei. În 2023, înscrierea a fost extinsă la alte șapte țări, inclusiv România. Noua candidatură, care urmează să fie analizată în decembrie 2026, propune includerea a încă șase state – Bulgaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia și Ucraina, ceea ce ar face ca tradiția să fie recunoscută în 16 țări.
De la bucătăria chineză la tradiția legănării copiilor și Taekwon-Do în Coreea de Nord
Printre candidaturile care vor mai fi analizate în acest final de an se numără:
- Bucătăria chineză – cunoștințele și practicile tradiționale privind prepararea și consumul alimentelor. Acestea includ selectarea, prelucrarea, combinarea și gătirea ingredientelor, precum și tradițiile asociate consumului și împărțirii hranei;
- Cunoștințele artizanale și practicile culturale asociate preparării Pakhlava/ Baklava din Azerbaidjan și Turcia;
- Tradițiile de fabricare a brânzeturilor din Insulele Ciclade – cunoștințe și tehnici, din Grecia;
- Tehnicile tradiționale de realizare a pâslei în anumite comunități din Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Tadjikistan, Turcia și Uzbekistan. Acest meșteșug presupune realizarea unui material dens, nețesut, din lână, prin eforturile colective ale femeilor, bărbaților și copiilor. Pâsla este utilizată pentru covoare, covorașe de rugăciune, învelitori pentru iurte, îmbrăcăminte și accesorii;
- Sărbătoarea Sfintei Barbara și tradițiile minerilor din Polonia, Austria și Luxemburg. Aceste tradiții reunesc minerii, familiile lor și comunitățile locale prin muzică, dans, mese comune și ritualuri dedicate omagierii minerilor decedați;
- Tradițiile de deghizare și purtare a măștilor de Sfântul Martin și Sfânta Ecaterina, din Estonia;
- Arta ornamentației arhitecturale în tehnica zellidje (sau zellige), cu ceramică smălțuită – cunoștințe și abilități asociate, din Algeria;
- Tradiția cinstirii apei și ploii – Vardavar, în Armenia, și Tirgān, în Iran. Se dorește protejarea practicilor culturale asociate celor două sărbători: ritualurile colective de stropire cu apă, pregătirea unor mâncăruri și a pâinii tradiționale, confecționarea de ornamente și obiecte festive, obiceiurile, simbolurile și credințele asociate apei și ploii, transmiterea tradițiilor în familie și în comunitate;
- Tradițiile legănării copiilor și interpretării cântecelor de leagăn din Turkmenistan, Tadjikistan și Iran. Se dorește protejarea unui întreg patrimoniu familial, alcătuit din: cântece de leagăn, cu melodiile, versurile și particularitățile transmise oral, ritualuri de primire a nou-născutului, inclusiv pregătirea și împodobirea leagănului, meșteșuguri asociate leagănului, precum confecționarea textilelor, pernelor și păturilor, credințe și simboluri protectoare, transmise în cadrul familiei, șamd;
- Etnoastronomia – vechea hartă cerească a poporului macedonean, un ansamblu de cunoștințe populare, credințe și legende prin care comunitățile rurale din Macedonia de Nord interpretau cerul, stelele, soarele, luna și fenomenele astronomice. Timp de generații, oamenii au folosit observațiile cerului pentru a-și organiza activitățile agricole, sărbătorile, ritualurile și momentele importante ale vieții. Macedonenii aveau propriile denumiri și reprezentări pentru constelații. Începând cu 1982, o echipă de cercetători a documentat aceste tradiții și a realizat o hartă a cerului bazată pe constelațiile cunoscute în tradiția populară;
- Shodō – tehnica scrisului cu pensula, transmiterea ei prin educație, practica artistică și rolul caligrafiei în viața culturală din Japonia;
- Cunoștințele tradiționale asociate practicilor etnoveterinare, de medicină veterinară legate de îngrijirea animalelor în societățile pastorale din Mongolia;
- Nunta tradițională khmeră – Cambodgia;
- Taekwon-Do, artă marțială tradițională din Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord);
Comitetul interguvernamental evidențiază totodată progresele semnificative care s-au făcut în Africa – patru țări africane ar putea obține prima înscriere a unui element de patrimoniu cultural imaterial: Eswatini, Lesotho, Sudanul de Sud și Republica Unită Tanzania.
De asemenea, se acordă o atenție deosebită micilor state insulare în curs de dezvoltare, considerate un grup prioritar pentru UNESCO. Comitetul va analiza o candidatură depusă de Barbados, pentru înscrierea în patrimoniul cultural imaterial al umanității a unui sport tradițional cunoscut sub denumirea de Road Tennis.
Într-o perioadă în care progresul tehnologic și transformările sociale remodelează societățile, patrimoniul cultural imaterial ajută comunitățile să își păstreze identitatea și sentimentul de apartenență, consolidează coeziunea socială și promovează respectul pentru diversitate culturală și dialog, spun reprezentanții UNESCO.
Credit foto: Anamaria Iuga, https://ich.unesco.org/